Dicţionar

vizează stimularea interesului faţă de domeniul antreprenorial şi dezvoltarea unor competenţe de analiză şi valorificare a oportunităţilor de afaceri.

formă de educaţie desfăşurată în instituţii specializate, caracterizată prin obiective clar definite şi care are ca scop suprem formarea omului, ca personalitate.

intervenţie educaţională de dezvoltare, în avans, a deprinderilor şi abilităţilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea şi managementul propriei cariere.

constă în utilizarea cunoştinţelor anterioare pentru interpretarea şi îmbogăţirea materialului ce trebuie învăţat.

reacţie subiectivă la un eveniment relevant, caracterizată prin modificări fiziologice, experienţiale şi comportamentale.

trăiri subiective care împiedică adaptarea individului la situaţia concretă în care acesta se găseşte. Ele pot fi atât pozitive, cât şi negative. O emoţie disfuncţională pozitivă poate fi fericirea extremă trăită de un elev în urma luării unei note mari, care îl face să nu mai înveţe pentru lecţia următoare. O emoţie disfuncţională negativă poate fi frica puternică în momentul scoaterii la tablă, emoţie care îl „paralizează” pe elev, reducându-i foarte mult capacitatea de concentrare. Ambele tipuri de emoţii împiedică elevul să îşi îndeplinească eficient sarcinile şcolare, adică să îşi atingă scopul.

trăiri subiective care facilitează adaptarea individului la situaţia concretă în care acesta se găseşte (fie ea dezirabilă sau indezirabilă). Ele pot fi atât pozitive, cât şi negative. O emoţie funcţională pozitivă, cum ar fi satisfacţia în urma susţinerii cu succes a unui examen, poate motiva individual să îşi dezvolte cunoştinţele în respectivul domeniu. O emoţie funcţională negativă, cum ar fi nemulţumirea în urma ratării unui examen, poate şi ea motiva elevul să identifice şi să completeze lacunele din cunoştinţele sale din acel domeniu. Ambele tipuri de emoţii susţin elevul în încercarea sa de a se perfecţiona profesional, adică de a-şi atinge scopul.

apar atunci când situaţia concretă este în contradicţie cu scopurile individului, blocându-le sau îngreunând atingerea acestora.

apar atunci când există congruenţă motivaţională, adică evenimentele concrete sunt în concordanţă cu scopurile persoanei.

abilitatea de a înţelege modul în care gândeşte, simte şi se comportă o altă persoană. Facilitează exprimarea emoţiilor, convingerilor, valorilor şi îmbunătăţeşte comunicarea. Se dezvoltă prin însuşirea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală.

procedură care este relativ uşor de aplicat şi poate duce deseori la răspunsul corect, dar nu inevitabil.

se referă la scoaterea unei persoane care a efectuat un comportament indezirabil dintr-o situaţie recompensativă. În această categorie intră excluderea dintr-un grup (= “club”, “partid”, “gaşcă” etc.), privarea de libertate, punerea la colţ ş.a.m.d.

se referă la particularizarea unei teorii sau idei. Se pleacă de obicei de la general şi se caută un exemplu particular şi specific care să ilustreze şi/sau să susţină ideea sau teoria.

experienţa personală acumulată de subiect ca urmare a confruntării cu diverse sarcini/activităţi.

se referă la comportamentul sistematic de colectare de informaţii referitoare la oportunităţile educaţionale şi de ocupaţii.

se referă la producerea acelor simboluri corespunzătoare sensului şi semnificaţiei cuvintelor, ţinând cont de regulile de combinare ale acestora.