Homepage   Dicţionar

Dicţionar

Dicţionar

Tot | # A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Există 62 nume în acest director care încep cu litera A.
Abilitate
îndemânare, pricepere, iscusinţă
Abilitatea de comunicare
abilitatea de exprimare, transmitere şi interpretare a cunoştinţelor şi ideilor
Abilitatea de investigare şi manipulare a datelor
abilitatea de explorare a surselor de informaţii şi utilizarea eficientă a informaţiilor
Abilitatea de rezolvare de probleme
abilitatea individului de a identifica şi defini problema, de a genera soluţii, de a evalua şi selecta cea mai potrivită alternativă, de a implementa soluţia aleasă şi de a-i monitoriza eficacitatea. Persoanele care au abilităţi scăzute de a rezolva probleme au o probabilitate mai scăzută de a alege alternativa adecvată.
Abilitatea de utilizarea a tehnologiilor informatice
abilitatea de a utiliza sistemele informatice ca suport de lucru în diverse tipuri de sarcini.
Abilitatea generală de învăţare
capacitatea de a dobândi noi cunoştinţe şi de a opera cu ele.
Abilităţi de procesare a informaţiilor
aptitudini concrete vizând strângerea şi analiza informaţiilor din mediu.
Abilităţi decizionale
strategii şi proceduri de acţiune implicate în rezolvarea problemelor de carieră şi în selectarea alternativei optime.
Abilităţi fizice
abilitatea de utilizare a corpului şi instrumentelor pentru a rezolva diverse sarcini.
Abilităţi funcţionăreşti
capacitatea de a identifica şi corecta detalii verbale şi numerice din textele scrise.
Abilităţi interpersonale
abilitatea de a interacţiona optim cu oamenii, de a înţelege nevoile celorlalţi.
Abilităţi motorii
abilităţi care permit copilului explorarea şi manipularea mediului.
Abilităţi motorii fine
abilităţi mediate de grupurile mici de muşchi ai mâinilor, feţei şi ochilor utilizate în activităţi cum ar fi scrisul, desenatul, etc.
Abilităţi motorii grosiere
abilităţi mediate de grupurile mari de muşchi, ele permit copiilor (și adulților) să realizeze diferite activităţi care presupun abilităţi motorii de bază, cum ar fi abilitatea de a urca şi de a coborî scările, a porni, a se întoarce şi a se opri în timp ce fuge, a sări în două picioare şi într-un picior etc.
Abilităţile transferabile
abilităţi care, deşi dobândite în cadrul unor activităţi specifice (o sarcină şcolară, un anumit proiect, joc sau sport), pot fi utilizate şi în realizarea altor sarcini şi activităţi.
Acceptare necondiţionată
atitudinea de recunoaştere a demnităţii şi valorii personale, cu puncte tari sau slabe, calităţi sau defecte, atitudini pozitive sau negative, gânduri, trăiri sau comportamente, fără a critica, judeca, controla şi mai ales fără a condiţiona aprecierea.
Acceptarea de sine
atitudine pozitivă faţă de propria persoană, acceptarea calităţilor şi defectelor personale, percepţia pozitivă a experienţelor trecute şi a viitorului.
Acomodare
modificarea schemei existente pentru a se potrivi cu noile informaţii.
Acurateţe
capacitatea de a reda sau realiza ceva precis, exact.
Adaptarea la stres
proces prin care o persoană încearcă să facă faţă reacţiilor la stres prin diferite metode (de la strategii de rezolvare a problemelor până la reinterpretarea evenimentelor şi circumstanţelor generatoare de stres).
ADHD
deficitul de atenţie şi hiperactivitate (ADHD) este una din cele mai comune tulburări mentale ale copilăriei, afectând 3-5% din populaţia de vârstă şcolară. Se caracterizează printr-un nivel ridicat de neatenţie, impulsivitate şi hiperactivitate. Simptomele acestei tulburări determină serioase disfuncţii în mai multe domenii de funcţionare, afectând copiii, familia, şcoala şi grupul de prieteni.
Adolescenţă
reprezintă perioada de tranziţie de la copilărie la maturitate.
Agresivitate
comportament care are ca intenţie lezarea proprie sau a altei persoane (fizică sau verbală) sau distrugerea proprietăţii.
Alfabetizare emergentă
se referă la abilităţile de scris-citit care se dezvoltă şi preced alfabetizarea formală; este ceea ce ştiu copii despre scris-citit înainte ca ei să înveţe în mod real să scrie şi să citească. Mai precis se referă la primul stadiu din dobândirea scris-cititului, respectiv la înţelegerea faptului că limbajul scris este plin de semnificaţii.
Altruism
atitudine morală sau dispoziţie sufletească a celui care acţionează dezinteresat în favoarea altora. La copii altruismul începe să se dezvolte de îndată ce aceştia pot să ţină cont de felul în care se simt ceilalţi şi când pot să-şi asume responsabilităţi legate de sentimentele celorlalţi.
Amorsă
stimul care prin prezenţa lui favorizează declanşarea sau apariţia unor comportamente, emoţii, cuvinte sau imagini.
Analiza prerechizitelor
reprezintă o ierarhie a cunoştinţelor şi deprinderilor ce trebuie achiziţionate pentru a rezolva o anumită sarcină/activitate.
Angajat
persoana care se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator în schimbul unei renumeraţii (salar).
Angajator
persoană care poate, în condiţii legale, să angajeze o forţă de muncă.
Antecedente
se referă la situaţia sau stimulii care preced comportamentul (unde, când, cu cine apare / nu apare un comportament; ce se întâmplă imediat înainte de iniţierea comportamentului respectiv, în plan mental sau în realitatea fizică, care sunt expectanţele subiectului, convingerile, scopurile, interesele şi planurile sale).
Anxietate
o stare fiziologică şi psihologică care se manifestă la 4 nivele: cognitiv, fiziologic, comportamental şi subiectiv, exprimată în stări de nelinişte, sentimente de teamă, îngrijorare, palpitaţii, tahicardie, senzaţia de ameţeala, greaţă, transpiraţie.
Anxietate de separare
angoasa copilului în absenţa persoanei care-l îngrijeşte.
Aptitudine
capacitatea unei persoane de a învăţa şi obţine performanţă într-un anumit domeniu.
Aptitudinea de percepţie a formei
capacitatea de percepere a constanţei formei şi a detaliilor obiectelor şi de discriminare figură-fond.
Aptitudinea numerică
capacitatea de a înţelege şi opera cu conţinuturi numerice.
Aptitudinea spaţială
capacitatea de a reţine şi de a opera cu reprezentări mintale spaţiale.
Aptitudinea verbală
capacitatea de utilizare adecvată a lexicului, sintaxei şi de comprehensiune a textelor.
Aptitudini artistice
se referă la aptitudinile necesare pentru reuşita în activităţi de desen, pictură, grafică etc.
Aptitudini cognitive
reprezintă capacităţile individului implicate în prelucrarea informaţiei.
Aptitudini fizice
se referă la capacităţile fizice care permit obţinerea succesului în domenii ce presupun forţă, putere, rezistenţă fizică şi flexibilitate.
Aptitudini generale
aptitudini care permit obţinerea de performanţe superioare în mai multe domenii.
Aptitudini muzicale
sensibilitate la tonalitatea, amplitudinea, intensitatea, timbrul sunetelor şi la pattern-urile muzicale.
Aptitudini sociale
se referă la capacitatea de a comunica, a stabili contacte sociale şi de a utiliza reguli sociale pentru menţinerea relaţiilor.
Aptitudini speciale
aptitudinile care permit obţinerea de performanţe superioare într-un număr mai restrâns de domenii.
Ascultarea activă
capacitatea individului de a se focaliza în acelaşi timp pe conţinutul mesajului şi pe emoţiile interlocutorului pentru a asigura o înţelegere cât mai acurată a mesajului pe care acesta îl transmite. Ascultarea activă încurajează comunicarea deschisă. Ea exprimă respect pentru ceea ce gândeşte sau simte interlocutorul şi comunică prin limbaj nonverbal că este înţeles.
Asertivitate
abilitatea unei persoane de a-şi exprima propriile emoţii şi convingeri fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi.
Ataşament
legătura emoţională, de lungă durată cu un anumit individ, care-i permite copilului să se simtă în siguranţă şi să exploreze lumea înconjurătoare.
Atenţia
proces psihofiziologic complex de utilizare selectivă a resurselor cognitive în vederea realizării eficiente a activităţilor noastre. Este o condiţie primară pentru funcţionarea cognitivă şi comportamentală a subiectului uman. În perioada preşcolară, copii îşi focalizează atenţia în diferite activităţi: când se joacă, când se uită la televizor, când desenează sau în activităţi structurate de la grădiniţă. Proces psihofiziologic complex de utilizare selectivă a resurselor cognitive în vederea realizării eficiente a activităţilor noastre.
Atitudine
fel de a fi sau de a te comporta prin raportare la un eveniment, situaţie, fenomen, obiect etc.
Atribuire
maniera de asumare de către o persoană a succeselor şi eşecurilor obţinute în diverse sarcini. De obicei individul consideră succesul ca fiind rezultatul direct al efortului şi calităţii prestaţiilor sale (situaţie în care vorbim despre atribuire internă pozitivă) şi de a pune eşecurile înregistrate pe seama altora, a contextului în care se realizează confruntarea cu sarcina (caz în care ne referim la atribuirea externă negativă).
Auto-observare
metodă de evaluare care permite identificarea prezenţei unei aptitudini sau a nivelului lor prin compararea caracteristicilor performanţelor proprii cu ale celorlalţi.
Autocunoaştere
procesul de explorare şi structurare a informaţiilor despre propria persoană în vederea conturării concepţiei de sine a persoanei.
Autocunoaştere şi dezvoltare personală
abilităţi de autoevaluare realistă a propriilor caracteristici şi de autoreglare emoţională şi comportamentală în situaţii diverse legate de viaţă şi carieră.
Autodezvăluire
împărtăşirea unor informaţii despre sine pe care ceilalţi nu le-ar obţine sau descoperi singuri. Aceasta implică riscuri şi acceptarea unei posturi vulnerabile pentru cel dispus să împărtăşească informaţia. Beneficiile autodezvăluirii țin de deschiderea de canale de comunicare către ceilalți și de oferirea unei ocazii ca ceilalți să ne înțeleagă mai bine comportamentele, felul nostru de a fi.
Autoeficacitate (AE)
convingerea unei persoane în capacităţile sale de a-şi mobiliza resursele cognitive şi motivaţionale necesare pentru îndeplinirea cu succes a anumitor sarcini. AE este cea care influenţează: alegerile pe care le fac oamenii, efortul pe care îl vor investi, persistenţa în realizarea sarcinilor dificile şi cantitatea de stres sau anxietate pe care o vor experimenta în confruntarea cu sarcinile.
Autoevaluare
procesul de reflecţie asupra comportamentelor proprii şi a rezultatelor obţinute, în scopul monitorizării progresului în atingerea unui obiectiv stabilit sau ca suport al procesului de autocunoaştere.
Autoexprimare
capacitatea de a comunica idei personale, sentimente.
Automotivare
utilizarea propriilor gânduri şi acţiuni pentru a creşte nivelul motivaţiei faţă de îndeplinirea unei anumite sarcini/activităţi.
Autonomie
caracterizează persoana care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale. Independenţă, hotărâre, rezistenţă faţă de presiunile de grup, autoevaluare pe baza standardelor personale, lipsă de preocupare excesivă faţă de expectanţele şi evaluările celorlalţi.
Autoreglare
capacitatea de a-ţi modifica propriul comportament ca şi răspuns la diferite cerinţe cognitive, emoţionale şi sociale, în situaţii specifice.
Autoreglare emoţională
procesul prin care indivizii îşi autoreglează şi controlează atât reacţiile interne la emoţii, cât şi expresia comportamentală a acestora.
Autoreglarea învăţării
se referă la capacitatea elevilor/studenţilor de a exercita un control motivaţional, metacognitiv şi comportamental activ asupra propriei învăţări.